1948 - Jocurile Olimpice Londra

Londra 1948

Dupa 40 de ani, Londra a gazduit din nou o manifestare olimpica. In Anglia, ca si in alte tari, se faceau inca simtite urmarile marii conflagratii mondiale. Conditiile asigurate pentru desfasurarea concursurilor si intretinerii celor peste 4 600 de sportivi nu au fost dintre cele mai bune.

Germaniei si Japoniei, ca raspunzatoare de declansarea celui de-al doilea razboi mondial, li s-a interzis participarea la Jocuri. Printre tarile care au absentat s-a aflat si tara noastra, optiunea revenind autoritatilor romane de la acea vreme ; pretextul invocat - starea dezastruoasa a economiei nationale, secatuita de razboi.

Cele mai numeroase delegatii le-au inregistrat S.U.A. (415 sportivi) , urmate fiind de delegatia tarii gazda (348 ) . De altfel, americanii au dominat aceasta editie a JO, mai ales la atletism si natatie.

O noua generatie de atleti si-a facut aparitia acum. Figuri celebre ale atletismului mondial s-au afirmat pentru prima oara cu prilejul JO de la Londra. Americanii Dillard (sprint), Whitfield (800 m) si Bob Mathias (decatlon), italianul Consolini (disc), ungurul Nemeth (ciocan), francezul Mimoun, belgianul Reiff si inepuizabilul cehoslovac Zatopek (la fond) au cucerit in 1948 primele lor medalii olimpice. In probele feminine, aproape omniprezenta, o atleta de exceptie - Francina Blankers-Koen, Olanda.

La inot, reprezentantilor SUA nu le-a scapat nici un titlu in intrecerile masculine, tot lor revenindu-le si majoritatea medaliilor in probele feminine. Jocuri sportive, ca baschetul si hocheiul pe iarba, au dovedit superioritatea americanilor si, respectiv, a indienilor. Ciclistii Frantei si Italiei, canoistii Cehoslovaciei, scrimerii Italiei si Ungariei (remarcam ,,recidiva" Ilonei Elek pe podium, ca si la Berlin), halterofilii Egiptului si boxerii Argentinei s-au afirmat, iar altii chiar s-au mentinut in randurile elitei sportive olimpice.

Participarea numeroasa a tarilor si sportivilor lumii la JO din 1948, atunci cand ranile razboiului nu se vindecasera inca, a demonstrat cu pregnanta dorinta tineretului de apropiere si cunoastere, de confruntare a fortelor si virtutilor pe terenul de sport , nu pe campul de lupta.